Pe cont propriu > Muncă multă
Tinerii traumatizați consideră adesea eșecul ca fiind copleșitor și destabilizator. Eșecul poate contribui, de asemenea, la acțiuni viitoare menite să caute răzbunare.
Europenii sunt afectați de mediul de lucru stresant, dar motivul devine unul greu de punctat. Aproximativ jumătate din angajații din 30 de țări spun că au prea mult de muncă, 34% susțin că nu se simt apreciați, iar 16% declară că sunt victime ale abuzului la serviciu, conform unui studiu recent realizat de European Agency for Safety and Health at Work.
Companiile din Europa au investit aproximativ 19.6 miliarde de euro în programe de stare de bine la birou. Totuși, cercetătorii consideră că aceste programe nu atacă de fapt problema de la rădăcină: muncă multă, insecurități pe piață, lipsă de recunoștință, ore lungi de muncă, chiar și abuz verbal. Trebuie menționată și grija care vine odată cu evoluția AI-ul.
De prea mulți ani, sănătatea mintală în școli e tratată ca o materie opțională ori ca un trend care va trece. Ca și cum anxietatea elevilor, burnout-ul profesorilor sau traumele organizaționale din sistem ar putea fi ignorate la nesfârșit. De aceea am creat o petiție pe platforma Declic. La momentul în care scriu acest text, a adunat peste 500 de semnături. E foarte important pentru mine dacă ai putea să acorzi câteva minute acestei inițiative.
Ghid de sănătate mintală. Bune practici, strategii, tehnici și exerciții zilnice pentru stare de bine dedicate copiilor, adolescenților și adulților
Conceput ca un instrument de informare, accesibil și aplicabil, ghidul reunește recomandări validate științific, sugestii terapeutice din cabinetele specialiștilor și exemple de bune practici în sănătatea mintală, adaptate publicului larg. Se regăsesc informații esențiale despre teme fundamentale pentru viața de zi cu zi, alături de resurse utile: strategii și tehnici de aplicat zilnic, liste de cărți, exerciții de reflecție și instrumente de auto-observare, fiecare autor asumându-și responsabilitatea pentru materialele publicate. Toate articolele au scop informativ și nu au rolul de a substitui în nici un fel intervenția psihoterapeutică, recomandările medicale sau diagnosticul clinic.
Reuniune de supraviețuire la 20 de ani
🎂În curând voi aniversa 20 de ani de când sunt profesor și am conștientizat că de la vârsta de 7 ani eu trăiesc în ritmul anului școlar. Mi-aș dori să mă conectez cu toți colegii mei care predau în sistemul public de 20 de ani și să-i descos. Cum e să ajungi aici, ce planuri ai, ce gânduri, ce ai câștigat și ce ai pierdut în toți anii ăștia? Ce mai vrei, ce nu mai vrei, ce visezi să mai faci? Cum e să fii TU la 20 de ani de când ai început să predai? Mai am un gând, recunosc, inspirat de Claudia Maria Udrescu, să creăm un canal de comunicare special cu noi, cei care am început să predăm acum 20 de ani, și să (ne) scriem chestii faine despre noi (varianta Cântarea României pentru profesori:)
Școli sensibile la traume
În cartea Building Trauma-Sensitive Schools. Your Guide to Creating Safe, Supporting Learning Environments for All Students, Jen Alexander susține că elevii traumatizați se află în fiecare clasă, în fiecare școală, în fiecare zi.
Ce se întâmplă dacă unui elev îi place să-și repare comportamentul? Educatorii întreabă uneori: „Este în regulă dacă unui elev îi place să-și ceară scuze pentru acțiunile sale?” Răspunsul este întotdeauna „Desigur”. Scopul nostru este să ajutăm copiii și adolescenții să învețe cum să se implice în mod adecvat în relații de reciprocitate. Exact asta încurajează scuzele pentru acțiunile proprii. Scopul nostru nu este să-i facem pe tineri să sufere. Prin urmare, pedeapsa nu ar trebui să fie niciodată intenția noastră.
Cred cu tărie că toți tinerii învață mult mai mult din succes decât din eșec, dar acest lucru este și mai adevărat în cazul elevilor traumatizați. Tinerii traumatizați consideră adesea eșecul ca fiind copleșitor și destabilizator. Eșecul poate confirma convingerile negative despre sine și despre ceilalți, ceea ce poate perpetua și mai mult modelele de comportament inadaptat. Eșecul poate contribui, de asemenea, la acțiuni viitoare menite să caute răzbunare. Când copiii sau adolescenții sunt capabili să se simtă pozitivi în ceea ce privește îmbunătățirea relațiilor lor și a comunității școlare, sentimentul lor de eșec este diminuat, iar tinerii au ocazia să construiască succesul pe succes. Acest lucru este pozitiv pentru elevii traumatizați, pentru relațiile lor cu colegii și pentru comunitățile noastre școlare în ansamblu.
Cascadă
🔮Astăzi o Parte din mine este obosită și vine la întâlnirea din mini-podcastul Timp Drămuit cu o meditație inspirată din IFS (Sistemele Familiale Interne). Meditația Cascadă este preluată din cartea Tamalei Floyd, Listening When Parts Speak, și vă va ajuta să descoperiți localizarea Părților în corpul vostru și modul în care ele sunt experimentate în corp. Audiție în tihnă și #timpdrămuit🌿😌
Lecții despre burnout
🫖Descoperă diferența dintre plăceri și lucruri benefice, cum să-ți setezi limite sănătoase și cum să-ți prioritizezi nevoile. Explorează modalități de a te reconecta cu tine însuți și cu cei dragi, precum și importanța grijii de sine. Află cum să eviți burnout-ul și să-ți găsești echilibrul prin încredere și claritate.
Școala în terapie
❤️Vă invit să reluați informația țesută în cele zece discuții cu profesori, psihoterapeuți și consilieri psihopedagogi pe tema traumei din școli și din educație. Am depănat povești despre trauma prezentă în cancelarie, despre schimbare, despre școala ca refugiu de siguranță, despre omnipotența profesorului, despre traumatizarea care împiedică dezvoltarea, despre copii sensibili la etichete, despre reguli care sunt făcute de cei care nu joacă, despre impostorii din educație, despre tsunami-ul de emoții al unui profesor debutant și despre cuvinte care disciplinează fără să rănească. #traumadineducație #traumadinşcoli #sănătatemintalășcoală
Într-o zi îți vei spune povestea despre cum ai reușit să treci prin ce ai trecut în școală și ea va deveni ghidul de supraviețuire al unui alt om.
🍵Așa zice Brene Brown, iar eu îmi propun să aduc în Pe cont propriu oameni, profesori și elevi, cu poveștile lor de reziliență. Caut profesori care au trecut printr-un proces de analiză personală. Caut elevi care au depășit sau care au trecut măcar parțial de experiența traumatică. Elevi cu care s-a lucrat și care au înțeles cum să meargă mai departe. Ajută-mă să ajung la ei.
🗽Eu mi-am scris povestea și am numit-o Tezaur de greșeli. Ghid de supraviețuire pentru profesori. #tezaurdegreșeli #sănătatemintală #profesori
Fragmente de Tezaur
#REFLECTEAZĂ
NOROC, GHINION, CINE ȘTIE?
A trăit cândva un fermier sărac, care se îngrijea de gospodăria lui ajutat de unicul său fiu, abia ajuns la vârsta majoratului. Într-una din zile, tocmai atunci când fermierul se străduia să înhame calul tatălui său la căruță, un fulger orbitor despică cerul în două, urmat aproape instantaneu de un tunet năpraznic, care literalmente cutremură pământul. Înspăimântat, calul se ridică în două picioare, cu nechezat sforăitor și profitând de faptul că băiatul se dădu și el doi pași înapoi, se năpusti mânat de teama ce-l cuprinsese înspre pădurea deasă ce se învecina cu ferma. Zadarnic încercă băiatul să-l oprească, zadarnic încercă să țină pasul cu acesta că nu reuși. Așa încât, după câteva minute de cursă inegală, pe băiat îl lăsară picioarele și se prăbuși epuizat pe pământ. Ridică privirea și zări silueta puternicului animal pierzându-se printre copaci. Disperat, băiatul mai așteptă poate doar un ceas, poate chiar mai mult, sperând că unica avere a familiei nevoiașe ar putea reveni, dar în cele din urmă, fu nevoit să se întoarcă necăjit acasă. Vestea necazului se împrăștie cu repeziciune printre vecinii care se simțeau datori să-l asigure pe fermier de compasiunea lor, lamentându-se ca de o mare tragedie:
– Vai, ce ghinion pe capul tău! ziceau frîngându-și mâinile.
Fermierul le răspunse, însă, cu multă seninătate:
– Noroc? Ghinion? Cine știe?
Zilele ce au urmat au fost de muncă grea pentru fermier și fiul său. Cei doi bărbați erau nevoiți să suplinească prin munca lor lipsa calului și spre lauda lor, o făceau fără să-și deplângă soarta. Ar fi greu de apreciat câte zile trecuseră de când calul lor dispăruse, pentru că nu aveau vreme să le numere, până când într-o zi, în zori de zi, fură treziți de un tropot de cai. Și doar mirarea le fu mai mare decât bucuria atunci când, privind pe fereastra casei, văzură în fața porții calul ce fugise cu ceva timp în urmă. Însă, fugarul nu se întorsese singur, ci împreună cu o mica ceată de cai sălbatici, sănătoși și vânjoși.
Cum aflară vestea, vecinii fermierului nu întârziară să treacă prin fața porții acestuia și să admire frumusețile de cai, adunate în ograda sa și nu conteneau să exclame:
– Ce noroc pe capul tău! Ce noroc!
Însă fermierul clătină din nou din cap și le răspunse pe tonul său potolit:
– Noroc? Ghinion? Cine știe?
Treptat, lucrurile intrară în normal. Fermierul și băiatul își vedeau liniștiți de treabă, rând pe rând, caii nou veniți se lăsau struniți. Viața fermierilor devenea pe zi ce trece mai prosperă, asta datorită noilor veniți, cât și datorită vremii care se dovedise prielnică pentru recolta din acel an. Seară de seară, după ce termina munca la câmp, băiatul se dedica îndeletnicirii lui favorite: strunirea celui mai frumos și nărăvaș dintre caii sălbatici. În mod cert, prietenia era pe înfiripate, căluțul bucurându-se de mîngâierea pe cap și pe spate, dar nesuportând deocamdată să fie călărit. De câte ori încerca, băiatul era zvârlit și trântit aproape instantaneu. Băiatul câștiga secundă cu secundă și știa că va veni ziua când lupta se va încheia cu victoria lui. Învățase de la tatăl său ce înseamnă răbdarea și asta îl ajuta mult. În seara cu pricina părea că, în sfârșit, eforturile și răbdarea i-au fost răsplătite. Rezistase cu mult peste cât reușise oricând să stea peste calul pe care tatăl său i-l promisese cadou atunci când îl va struni. Pentru o clipă, băiatul slăbi vigilența, îmbătat de perspectiva succesului, și adormi pentru o clipă. Suficient însă pentru a fi trântit la pământ și a-și rupe un picior. Piciorul rupt devenise imposibil de mișcat și nici măcar privirea plină de compasiune a căluțului nu părea că-i da suficientă forță pentru a se ridica. Își chemă tatăl pentru a-l ajuta să se ridice astfel încât să primească îngrijiri medicale. Piciorul îi fu pus în gips și băiatului i se prescrise ședere la pat timp de șase săptămâni. Fermierul rămase pe neașteptate fără ajutorul fiului său și, din nou, vecinii îl vizitară spunându-i:
– Vai, ce ghinion ai putut avea! Acum fiul tău este nevoit să stea la pat, iar tu ai rămas fără ajutor.
Singurul care și de data asta își păstră calmul fu fermierul, cel atât de încercat de soartă:
– Noroc? Ghinion? Cine știe? – le răspunse.
Zilele ce au urmat fură extrem de agitate. Țara intră în război cu unul dintre vecini și toți tinerii apți pentru luptă fură mobilizați. Fiul fermierului, asemeni celor din generația lui, primise ordin de încorporare, dar din cauza piciorului fracturat, tânărul a fost lăsat acasă. Necăjiți, sătenii s-au dus iar la casa fermierului spunându-i:
– Vezi ce noroc a căzut iar peste tine! Băieții noștri au fost luați toți la război și fiul tău a scăpat, fiind cu piciorul rupt.
Nici de data asta fermierul nu păru să le împărtășescă opinia:
– Noroc? Ghinion? Cine știe?- le răspunse din nou. Și pentru că ceilalți îl priveau stupefiați, adăugă:
– Vedeți, norocul și ghinionul sunt întotdeauna relative și veșnic schimbătoare. Ceea ce azi ți se înfățișează ca o mare nenorocire, nu mai departe de mâine se poate transforma într-o adevarată șansă. Cum se întâmplă atunci când ploi abundente se revarsă asupra unui meleag. Pământul uneia dintre ferme astfel irigat poate da o recoltă record, în timp ce inundațiile înăbușă toată producția vecinului. În vara următoare însă norocul se poate inversa. Recolta bogată din anul precedent poate lăsa pământul primei ferme sterp, în timp ce pământul regenerat care după ce nu a produs nimic, va putea da o recoltă mai abundentă ca oricând. Norocul și ghinionul nu sunt nimic altceva decât valorile pe care noi oamenii le atribuim unor întâmplări care, în sine, nu sunt nici bune, nici rele.
Orge W. Burnes, 101 Povești terapeutice pentru adulți
✍️Notează ceea ce a trezit în tine această poveste.
💬Ce legătură poți crea între veștile teribile din viața ta și această poveste?
💬Care sunt definițiile tale pentru noroc și ghinion?
💬Cum te raportezi la replica fermierului din poveste?